UNIUNEA NAȚIONALĂ ANTIDROG

„Alege Viața, nu Dependența"

Program național – platformă-program – mișcare de coagulare publică

1) De ce Uniunea: când copiii cer ajutor, societatea nu mai are voie să tacă

România traversează o criză dureroasă și adesea invizibilă: dependențele au coborât spre vârste fragede, iar efectele se simt în familii, în școli, în comunități și în tăcerile copiilor care nu mai știu cui să ceară ajutor. În fața acestei realități, răspunsul nu mai poate fi fragmentat, întârziat sau doar reactiv.

Uniunea Națională Antidrog „Alege Viața, nu Dependența" se naște ca platformă-program și mișcare națională deschisă care refuză indiferența și pune în centru o idee simplă, dar radicală: copiii trebuie protejați, iar tratamentul și prevenția trebuie să devină accesibile, coerente, umane și eficiente.

Uniunea este construită ca un spațiu viu de dialog și acțiune: nu vorbe, ci programe; nu reacții întârziate, ci prevenție, educație și intervenție timpurie; nu moralizare, ci repere și soluții.

2) Fondatori și ADN: împletirea a două forțe complementare

Uniunea are ca inițiatori și fondatori două organizații care aduc împreună infrastructură, experiență practică de teren, credibilitate publică, disciplină operațională și viziune națională:

A) Fundația Antidrog Ștefan Adrian

Pune la dispoziție resurse logistice și patrimoniale și își asumă componenta de infrastructură critică: centrul de la Periș (Ilfov) realizat pe proprietatea Fundației.

B) Asociația „Drogurile Ucid Visurile Copiilor"

Aduce modelul de intervenție "pe teren", construit pe realitățile generației digitale, cu echipă fondatoare credibilă și o cultură de acțiune: sport, disciplină, educație aplicată, reintegrare socială și transparență totală.

Identitatea unică a Uniunii vine tocmai din această îmbinare: o fundație care poate susține infrastructură și un ONG tânăr care a crescut din teren, din contact direct cu oameni, adolescenți, familii, profesori, comunități – nu din teorie.

3) Experiența Asociației: credibilitate reală, nu moralizare

Asociația „Drogurile Ucid Visurile Copiilor" afirmă o abordare rară în România: fondatori cu experiență de viață reală, disciplină sportivă, expunere mediatică și implicare antreprenorială, tocmai pentru a câștiga încrederea tinerilor, a părinților și a autorităților.

Nucleul fondator combină:

  • Sport de performanță, disciplină, leadership operațional (inclusiv expunere media națională – History Channel, prin zona Liquid Money)
  • Management, educație economică, comunicare și social media
  • Reziliență, leadership aplicat, inspirație pentru tineri sportivi

Din această bază, Uniunea preia un set de principii fundamentale:

  • Reziliență, nu moralizare: tinerii au nevoie de exemple vii, nu de reguli strigate
  • Sport și disciplină ca terapie și ancoră de reintegrare
  • Educație aplicată – tradusă pe limba generației digitale
  • Reintegrare socială, nu etichetare
  • Transparență completă

4) Programul Uniunii: ce își propune concret

4.1. Vocea unitară și credibilă a luptei antidrog

O voce care reunește ONG-uri, medici, psihologi, terapeuți, profesori, autorități, instituții publice, mediul privat, culte religioase, jurnaliști, părinți și cetățeni. Nu ca listă de invitați, ci ca ecosistem de lucru.

4.2. Un program național de prevenție, educație și intervenție timpurie

Prevenția înseamnă structură, nu slogan:

  • Seminarii adaptate pe grupe de vârstă (8–12, 13–16, 17–19)
  • Întâlniri cu părinți, profesori, psihologi, diriginți
  • Programe de follow-up monitorizat

4.3. O rețea de parteneriate sportive și comunitare

Sportul devine "ancoră" de reintegrare:

  • Conectarea tinerilor cu rol models reali
  • Oportunități pentru disciplină, performanță și apartenență
  • Cluburile sportive ca primă linie de sprijin social

4.4. Campanii naționale de conștientizare

Uniunea preia și scalează instrumentele deja testate:

  • Caravane rutiere anuale
  • Platforme digitale educaționale
  • Conținut video profesionist (mini-documentare, podcast educațional)

4.5. Dezvoltarea unei rețele naționale de centre de prevenție și tratament

Pornind de la proiectul-pilot Periș și de la proiectul Măgura (Cisnădie), Uniunea își propune să susțină crearea unei rețele.

5) Inima programului: Centrele – soluții reale, nu discurs

5.1. Centrul de la Periș (Ilfov) – primul proiect național dedicat exclusiv minorilor

Acesta este punctul de greutate al Uniunii: un centru dedicat exclusiv tratării adicțiilor la minori, gândit ca model-pilot național, cu accent pe recuperare pe termen lung, prevenirea recidivei și reintegrare socială.

Clarificare crucială: centrul de la Periș nu se construiește de la zero, ci se amenajează în clădiri existente ale Fundației, reconfigurate și dotate conform standardelor necesare.

Ce tratează (explicit):

  • Dependență de substanțe psihoactive (droguri de risc și mare risc)
  • Consum problematic de alcool la minori
  • Dependență de medicamente (opioide, sedative, stimulente etc.)
  • Adicții comportamentale (jocuri de noroc, gaming, internet, social media etc.)

Rol medical-tehnic: centru de recuperare post-acută pentru etapa de reabilitare terapeutică post-spitalizare și recuperare integrată, preluând minorii după externare din unități spitalicești, într-un cadru sigur și specializat.

Asta înseamnă: stabilizare emoțională, terapie individuală și de grup, suport psiho-educațional, reintegrare școlară și socială, intervenții pentru refacerea relației copil–familie – adică exact zona unde România pierde, astăzi, cei mai mulți copii: între spital și viața de acasă.

5.2. Centrul Național de Recuperare și Integrare Socială – Măgura (Cisnădie)

Al doilea pilon major, dezvoltat în proximitatea Lacului Măgura (Cisnădie), propus ca un centru construit pe conceptul:

„No gadgets zone – contact uman, disciplină, reconectare"

Modelul este multidisciplinar: sport – consiliere – educație – antreprenoriat, cu programe modulare de recuperare de 30 / 90 / 120 zile.

Prin această dublă axă (Periș + Măgura), Uniunea afirmă o filozofie completă:

  • Tratare și reabilitare post-spital (Periș)
  • Recuperare și integrare socială profundă, cu disciplină și reconectare (Măgura)

6) Platforma-program online: "spațiu viu", canal discret, rețea națională

Uniunea nu va fi doar o idee, ci o platformă națională interactivă în care:

  • Se publică informații, analize, mărturii, propuneri de politici publice, bune practici
  • Se creează colaborări concrete între ONG-uri, instituții și specialiști
  • Se aduc la lumină realități ignorate și se construiesc programe reale

Din experiența Asociației, componenta digitală este deja gândită ca hub:

  • Ghiduri pentru copii/adolescenți, pe vârste, cu limbaj accesibil
  • Ghiduri pentru părinți (semne, scenarii de intervenție timpurie, abordare non-conflictuală)
  • Ghiduri pentru cadre didactice (instrumente practice, comunicare empatică)
  • Resurse multimedia: podcasturi, interviuri, video educațional cu specialiști

🔲 QR în școli – acces discret la ajutor

Metodă deja aplicată: afișe cu coduri QR în holuri, clase, biblioteci, cabinete de consiliere – elevii scanează și ajung instant la resurse și canale de sprijin. Impactul-cheie: canal rapid, non-invaziv, reduce rușinea și frica de a cere ajutor.

📍 Vizibilitate publică acolo unde e publicul

Asociația (și Uniunea, prin extindere) își asumă prezență în:

  • Companii private (sprijin pentru părinți)
  • Cinema (spoturi)
  • Cluburi de noapte (materiale vizuale adaptate)
  • Stadioane Liga I (rulare clipuri înainte/în pauze)

Asta înseamnă o strategie clară: întâlnim publicul acolo unde este, nu doar în săli oficiale.

7) Extindere națională: zece centre regionale și o programă de "igienă emoțională"

Uniunea preia și scalează planul Asociației de extindere:

  • 10 centre regionale, câte unul pentru fiecare zonă istorică, ca hub-uri comunitare: consiliere, recuperare, reinserție, sport, mentorat.

În plus, se lucrează la o programă educațională pentru ore de „igienă emoțională și decizională", propusă pentru școli:

  • Recunoașterea emoțiilor
  • Gestionarea presiunilor sociale
  • Identificarea tentațiilor nocive
  • Dezvoltarea identității personale sănătoase

8) Poziția oficială a Uniunii: legalizare, protecția copiilor, consumator vs. traficant

Aici Uniunea are o poziție matură, argumentată și rar întâlnită: nu ideologie, ci pragmatism bazat pe experiențe internaționale.

8.1. Despre legalizarea "drogurilor ușoare"

Uniunea recunoaște realitatea: dezbaterea există și va ajunge și în România. Poziția nu este "pro" sau "contra", ci orientată pe întrebarea esențială: cum, unde, în ce condiții și cu ce mecanisme reale de protecție.

Uniunea consideră că, dacă apare o schimbare legislativă, abordarea responsabilă NU este legalizarea generală, ci un program pilot limitat și controlat:

  • Doar în zone clar delimitate
  • Durată limitată
  • Criterii clare de evaluare
  • Posibilitatea de oprire/modificare dacă apar efecte negative asupra copiilor

Modelul preferat (dacă se testează): fără interes comercial – cluburi non-profit (asociații închise, doar adulți, fără publicitate, fără vitrine, fără branding, producție limitată pentru membri, fără presiune de marketing).

8.2. Copiii – linia roșie absolută

Indiferent de scenariu, Uniunea impune principii ferme:

  • Interdicție totală pentru minori
  • Zero reclame și zero promovare
  • Ambalaje neutre, neatractive
  • Distanțe mari față de școli/locuri frecventate de minori
  • Sancțiuni severe pentru expunere/distribuție către minori

8.3. Despre pedepsirea consumatorului și combaterea traficului

Uniunea pleacă de la un principiu uman și medical: consumatorul nu este un criminal, ci o persoană vulnerabilă. Modelele care incriminează consumatorul produc efecte negative:

  • Frica nu reduce consumul
  • Stigmatizarea împinge problema în subteran
  • Tinerii evită să ceară ajutor
  • Familiile ajung prea târziu la servicii

De aceea, Uniunea susține decriminalizarea consumului pentru uz personal, cu limite cantitative clare, mecanisme reale de evaluare, prevenție și sprijin – cu precizarea esențială: decriminalizare NU înseamnă legalizare și NU înseamnă toleranță.

Linia fermă: când apar cantități peste prag, dovezi de distribuție (pachete, cântar, bani, mesaje, clienți) sau vânzare – statutul de consumator dispare și intervine răspunderea penală pentru trafic.

Toleranță zero pentru orice distribuție către minori: infracțiune gravă, pedepse sporite.

9) Tonul uman al Uniunii: nu abandon, nu rușine, nu tăcere

Uniunea se construiește pe o realitate pe care documentele o spun direct: minorii dependenți sunt vulnerabili, stigmatizați, ascunși, judecați – iar lipsa centrelor dedicate exclusiv lor transformă suferința într-o problemă cronică.

Uniunea răspunde printr-o promisiune concretă: tratament, reabilitare, reintegrare – și printr-un apel public la conștiință: instituții, decidenți, presă, privat, fiecare cetățean.

Mesajele comunității adunate în jurul Asociației (și pe care Uniunea le preia ca voce socială reală) arată clar nevoia: părinți disperați, oameni care cer „primii pași" fără bani, oameni care vor soluții multiple pentru cauze multiple. Uniunea există tocmai ca să transforme această nevoie în structură și drum.

10) Concluzie: Uniunea ca arhitectură națională de salvare

Uniunea Națională Antidrog „Alege Viața, nu Dependența" nu este un proiect "despre droguri". Este o arhitectură de salvare pentru copii:

  • Centru post-spitalizare la Periș (pilot național, exclusiv minori, toate adicțiile)
  • Centru de reintegrare cu disciplină și reconectare la Măgura – Cisnădie
  • Platformă online interactivă: ghiduri, resurse, politici publice, colaborări, mărturii
  • Prevenție în școli cu QR, întâlniri cu părinți și profesori, follow-up
  • Campanii publice acolo unde sunt tinerii: social media, cinema, cluburi, stadioane
  • Poziție oficială matură: protecția copiilor ca linie roșie, sprijin pentru consumator, toleranță zero pentru trafic și distribuția către minori

Alege Viața. Alege implicarea. Alege să nu mai taci.

Pentru fiecare copil salvat, o familie rămâne întreagă.

Pentru fiecare adolescent recuperat, o generație mai are o șansă.